
ma gandesc cu groaza
Ma gandesc cu groaza la faptul ca fetita mea va creste si mi-e teama ca n-o sa ma pot apropia de ea sa-i explic ce e bine si ce e rau ,cand vezi ce e in tara asta fetele isi incep viata sexuala la 14 ani (arata azi la tv ca sunt fffff multe mamici de 14-15 ani care nasc si-si abandoneaza pruncii in maternitati)chiar vb azi cu sotul ca o fata la 13-14 ani trebuie sa fie deja informata de toate probleme care pot aparea ,nici nu vreau sa ma gandesc dar acum trece timpul .....
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii




Nu......nici nu vreau sa ma gandesc la asa ceva...
Eu ma gandesc ca e copilul meu si asa cum o sa o educ,asa o sa o am.Cred ca fetitele alea de care tocmai spuneai au fost scapate undeva de parinti.Undeva s-a produs o fisura intre ele si mamici...cred eu,acuma na,poate e simplu sa vorbesti dar am exemplul cel mai bun in fata mea:pe mamica mea.Sper sa fiu capabila sa-mi educ fata asa cum a educat ea 3 fete...
14-15 ani,zici tu,andreutza? dar de cele de 11 ani ce sa mai zicem?e groaznic ce se intampla acum cu copiii nostri.eu ma gandesc cu groaza la salbaticia din scoli.copii maltratati,batuti,violati de alti copii..
e groaznic ce se intampla..apoi ma gandesc ca degeaba ne chinuim noi parintii sa le oferim cea mai buna educatie,daca in momentul cand ies pe usa uita tot,de rusinea "prietenilor".se pare ca acum cu cat sunt mai rebeli,mai neconformisti,cu atat sunt mai cool,mai bine vazuti de anturaj.cine stie ce-o mai fii peste 10-15 ani?
ma ia groaza....
asa este si cu siguranta nu vor evolua lucrurile in bine in nici un caz peste cativa ani,eu crede ca treb sa existe o legatura ffffff stransa intre mama si fiica sai aiba incredere in mame pt ca pana la urma nici ce amai bune prietena nu-ti vrea binele la un moment dat,mai apraope ca familia ta nu cred ca este nimeni de tine.
poate nu ar trebui sa ne gandim la asta..conteaza in primul rand apropierea de parinti,linistea in casa,comunicarea...inainte de toate trebuie sa fim prietene cu copii nostri inainte de a fi parinti.sa ii motivam si sa ii incurajam cand trebuie si sa stim sa ii dojenim cand e cazul dar fara a le face prea mult,sa ne implicam copii in viata de familie,sa le cerem ajutorul,sfatul..sa stim sa ii spunem copilului nostru ca il iubim.sa ii alintam-desi multe persoane zic ca nu trebuie alintati,nu trebuie invatati intr,un fel..copii trebuie sa se simta iubiti,trebuie sa le spunem asta,copilul trebuie respectat iar tu ca parinte sa il respecti pe el..copii au motive cand fac prostioare, e important sa le dam libertate dar sa ii privim din urma,sa ii incurajam sa faca un pas mare dupa ce au cazut si sa le atragem atentia cand au dat cu capul de pragul de sus..
de vina e anturajul...trebuie sa supraveghem dn timp cu cine se joaca...cu cine iasa...etc anturajul
eu una nu vreau sa ma gandesc atat de departe ,eu ma rog la D -zeu sa imi de a putere sa imi educ copilul,sa devina o persoana responsabila si de nadejde....am sa fiu alaturi de el si am sa il sprijin in tot ceea ce face...
o aprob in totalitate pe anca,desi stiu ca e greu in ziua de azi sa cresti o fata... pt ca tu le faci toate bine, o cresti cum trebuie,si tot nu ai siguranta ca nu clacheaza... stiu fete din familie de "pui de zmei" - le zic eu... deci stiu fete cu figuri care au clacat,si din familii bune... dar intradevar,cel mai mult conteaza ce a zis anca,asta e si parerea mea,si chiar daca am baieti,ii cresc si educ dupa aceleasi criterii... asta e singurul motiv pt care ma bucur ca am baieti,pt ca nu o sa ma tem zilnic ca imi vin violati acasa sau cu burta mare... si nu voi plange atat de mult noptile pierdute de ei prin cluburi ca si cand ar fi fete... deci tot voi plange si ii voi astepta sa ii vad intregi acasa,dar probabil ca daca ar fi fete as muri incet...
sincer,si pe mine ma sperie toate astea si tot cu groaza ma gandesc si eu... deocamdata ma bucur de copilaria lor si incerc sa le ofer tot ce am mai bun... cea mai buna educatie,cea mai buna crestere,sa le fiu mama, prieten, de toate... sa traiesc doar pt ei... si daca ma uita dupa ce cresc mari,apoi o sa vada ei... ii mananc... dar sunt total de acord cu anca...
multumesc fetelor ,acum am vazut ce ati scris asa este ne ramane decat sa ne rugam la Dumnezeu si sa dam tot ce e mai bun din noi pt copii nostrii ,sa ii crestem frumos sa fim duri dar sa nu-i facem sa le fie frica de noi ci din contra sa vina si sa ne ceara ajutorul atunci cand au nevoie ,cu un sfat cu o vorba buna,chiar m-ati incurajat putin sa nu mai gandesc asa pesimist spre viitor.
Buan fetelor vad ca majoritatea de aici sunt mamici de fetite, dar hai s anu uitam ca si noi am fost fetitele cuiva si am devenit cineva in viata datorita familiei pe care am avut-o , dupa parerea mea cel mai mult conteaza, ca este fata sa u baiat , sa ii oferi acea fectiune si intelegere de care au ei (copii) nevoie... sa comunici sa le explici pe intelesul lor.....noi nu putem de cat s aii invatam dar cum vor discerne depinde de ei....
In concluzie... ca vor face sau nu prostii noi ca parinti va trebui sa fim langa ei si saii sustinem la bine si la greu.... s aincercam sa fim parinti asa cum spune dictionarul nu doar cu numele.
Aceasta este parerea me, In ziua de azi chair nu mai conteaza ca este fata sau baiat. Acealsi responsabilitati le au amandoi.
Va poop!