fetelor voua va este dor de bebelusii vostri de perioada imediat de dupa nastere?eu ma uit tot timpul la filmarile si pozele cu el de cand avea cateva zile,mi-e dor de grimasele pe care le facea ..de plansul specific varstei..de maraieli,mi-e dor sa il vad cum zambea in somn apoi se incrunta ...apoi iar radea...,mi-e dor de mirosul lui Laughing))) adica de laptic ..mirosea gurita a laptic...ma refer la perioada cand inca il mai alaptam,bineinteles ca si acum la 5 luni ma bucur din plin de el de lucrurile specifice varstei...jocuri,zornaieli rasul in hohote:)))))))))))))cel mai haios!
bebelusul dupa nastere
De Yannis - La data de March 11th, 2012
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
Adaugat in:
Da si mie mi-e dor , chiar ma uitam la pozele cu micutza mea cand a venit pe lume si cand a fost micutza, nu de parca acum la 7 luni ar fi mare, dar in comparatie cu pozele recente si cu cea vechi para a tecut foarte mult timp. Dar ma bucur nespus de mult de ori ce clipa a ei din ori ce perioada, fiecare tebuie trait si savurat, ca totul trece si se schimba. Acum deja ne cataram, ne rostogolim, stam in fundik, incercam sa inaintam in 4 labute, rostim din ce in ce mai multe cuvinte care se pot intelege, randem in hohote, avem o personalitate mai colorata si mai puternica, ne putem juca impreuna mult mai mult, papam mai multe feluri, intelegem mai bine ce se intampla in lumea asta....ahh...ce trece timpul, de parca ieri a fost nou nascuta, micutza, grasuta...sunt foarte fericita ca totul e bine si asa sa fie mereu.
Pupam pe toata lumea
sincer si mie mie dor..kteodata numi vine s cred k a fo si el asa mic..si acum la 6 lunite sth atat de multe lucruri si cand vad cum se dezvolta..e minunat...dar cel mai mult mie dor d vremea knd era in burtik...asta este,,,cresc de acum...
mereu ma uit la pozele de cand era Gabi micut.....Doamne ce repede a crescut...ce sentimentnte...nici nu-mi vine sa cred ca la nastere avea 3.400g si acum are 12.... cat de mult imi place sa privesc pozele, dar pe cat imi place, recunosc ca sunt momente in care ma bucur ca a crescut pt ca a fost destul de greu cu colicii pana la 6 luni, cu nesomnul(in prima luna nu cred ca am dormit 30 min legate)..tot timpul eram stresata, plangeam zilnic.....fapt din cauza care am pierdut si laptele....offf...acum e muuult mai bine....am baiat mare si intelegator
da si mie ami este dor de ea si acum am zile cand ma uit la ea si nu ami vine sa cred ac este ea,,,,totul era perfect ,,,,si acum este superba si vorbeste dar ami place cum dormea ,,cum statea ,,si se uita cu ochiisori ei mici la mine ,,,da cred ac tuturor ne este dor de ei cand erau mici
si eu de cate ori ma uit la pozicile cu cristi ma i-a ceva din stomac...si eu eram topita dupa mirosul lui cum sunt si acum...el miroase si acum a laptic..cred si eu la cat lapte bea primele luni nu prea le-am trecut bine pentru ca am avut ceva probleme cu coliceii,apoi cu regurgitatul si plansul foarte puternic...a fost o perioada tare grea,plina de stres dar am avut si momente care l-as fi papat nu alta...acum e mare are 3 ani si 7 luni e un nazdravan...dar nu stiu cand a trecut timpul...
si eu ma uitam chiar acum 2 zile la pozele cand avea 2 ore de la nastere...si imi vine sa plang cat de repede a trecut timpul...cu bune si rele dar a trecut si acum avem 9 lunite...si mie mi-e dor de cum era dar parca acum cand vad ca ma striga prin casa, mama, mama, mi se incarca inima de bucurie!
OHHH DAAA!!!!!
Ce clipe minunate.....un ghemotoc in patut...cum il puneai asa statea...
Atunci ziceam: abia astept sa creasca, sa stea in fundulet, apoi sa umble...si iata ca acum la 1 anisor le face pe toate
Acum as vrea sa mai stea unde o pun eu
Mie nu mi-e dor deloc ca a fost o perioada foarte grea.Maia era o plangacioasa,dormeam numai cu ea pe burta,faceam nopti albe si tot asa,abia pe la 4 luni s-a mai potolit.Acum pot spune ca mi-o imaginez in prima zi de scoala .