Paralizia faciala

Paralizia faciala este paralizia muschilor inervati de nervul facial.

Paralizia faciala congenitala este de cele mai multe ori o paralizie unilaterala si de tip periferic. Ea survine dupa o nastere dificila. Se produce in urma compresiei cu lingura forcepsului a nervului facial. S-a constatat insa ca incidenta paraliziei faciale este identica si in afara folosirii forcepsului.

Se manifesta la scurt timp dupa nastere. Coltul gurii e coborat de partea afectata, santul naso-labial e sters in repaus, ochiul nu se poate inchide complet, fruntea nu se poate increti de partea afectata. Cand nou-nascutul plange, aceste modificari se accentueaza .

Paralizia faciala de tip periferic are in general un prognostic bun, tratamentul recomandat constand in vitaminoterapie : vitaminele C, B1, B6, B12, prednison, stimulari electrice.

Paralizia faciala de tip central cauzata de leziuni ale emisferelor cerebrale este rara in perioada de nou-nascut. Se insoteste de un deficit motor la nivelul hemicorpului de aceeasi parte cu paralizia faciala. Prognosticul acestui tip de paralizie este rezervat, ea nevindecandu-se in toate cazurile.